Aşa poţi trece pe numele tău bunuri imobiliare sau obiecte care nu sunt ale tale: ce este ocupaţiunea

de: Ozana Mazilu
13 03. 2023

Poate sună amuzant, dar poți să devii proprietar peste averi care nu sunt ale tale. Într-un fel. Iată ce este, de fapt, ocupațiunea reglementată prin Codul Civil.

Așadar, conform legii din România, ocupațiunea reprezintă procedura prin care poți să fii stăpân pe bunuri care nu îți aparțin. Codul Civil indică faptul că lucrurile care pot fi dobândite prin acest proces sunt produsele mari, animalele sălbatice, peștele, bunurile abandonate, resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de pădure, ciupercile comestibile din flora spontană sau plantele medicinale şi aromatice.

Ce este, de fapt, ocupațiunea

Mai mult, lucrurile abandonate sunt considerate acele bunuri mobile care au o valoare mică sau care sunt deteriorate și sunt lăsate într-un loc public, inclusiv pe un drum public sau într-un mijloc de transport în comun.

Tot aici, intră comorile sau valorile îngropate de foarte multă vreme în pământ despre care nu se poate spune că au proprietar. Mai mult, tezaurul este un alt bun care poate fi ”achiziționat” prin acest proces.

Totuși, este important de menționat că bunurile imobile nu pot fi dobândite prin ocupațiune, ci doar prin uzucapiune. Astfel, acest lucru înseamnă luarea în stăpânire a unui lucru care nu aparține nimănui. Posesorul se va comporta ca proprietar, dar nu ca un titular al altui drept real principal.

„Ocupațiunea este un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, ca și uzucapiunea, și reprezintă, la rândul său, un efect al posesiei. Dobândirea dreptului de proprietate prin ocupațiune este originară deoarece nu presupune un transfer al dreptului de proprietate de la fostul proprietar către cel care devine prin ocupațiune, ci dreptul se naște în patrimoniul acestuia din urmă prin actul material al ocupațiunii, de care legea leagă efectul achizitiv de proprietate”, menționează legea.

Așadar, Articolul 941 din Noul Cod Civil ne mai spune că posesorul unui lucru mobil care nu aparține nimănui devine proprietarul acestuia de la data intrării în posesie, asta numai dacă aceasta se face în condițiile legislației.